O mica nedumerire

N-am inteles o treaba in Italia ,mai exact Milano si mai exact in supermarketul de la gara centrala , de ce dupa ora 21.00 nu mai vindeau alcool decat ambalat la pet sau cutie de carton..

Tipul nea Ion

Nea Ion lucreaza sau , ma rog , figureaza ca angajat al companiei pe postul de mecanic. Teoretic el stie sa execute lucrari de intretinere ,reparatii si reglaje ale masinilor de ambalat. Nea Ion a ajuns la 64 de ani si dupa o tentativa de pensionare esuata a revenit la locul de munca parasit pentru o pensie linistita. De cand il stiu , nea Ion , s-a vaitat de problema salariului , acum inca se vaita mai ales ca in perioada de criza salariul a inghetat iar prima de Paste nu i-a ajuns in buzunar. Asa ca daca ai cateva minute sa-l asculti pe nea Ion auzi pomenite mamele directorilor si guvernantilor plus durerile de mijloc ce-l impiedica sa-si faca treaba bine si sa caute un loc de munca mai bine platit. Isi aduce aminte ca atunci cand s-a angajat la firma salariul mediu era 850.000 lei
iar salariul sau ajungea la 3.500.000 lei acum ii pare rau ca n-a plecat cand au venit “astia” ca de atunci parca n-a mai progresat deloc.

Prin natura postului sau nea Ion furnizeaza servicii sectiei de productie , daca ii asculti pe clientii lui ti se pare ca nea Ion ori are salariul prea mare ori ar trebui “lasat la vatra”.Raspunde nepoliticos la solicitari , intarzie la interventii ,durata interventiilor e prelungita nejustificat s.a.m.d. . Cu toate astea seful direct al lui nea Ion , desi stie amanuntele astea , nu se poate lipsi de el. A incercat sa angajeze alti oameni , degeaba.. a dat de altii la fel ca nea Ion , oameni cu conceptii si comportamente greu de schimbat , oameni ce refuza sa accepte ca timpul inseamna bani , oameni care nu sunt in stare sau nu vor sa constientizeze ca trebuie sa se integreze intr-un mecanism si ca trebuie sa-si dea silinta sa-l imbunatateasca prin performantele lor individuale.

Multi din categoria lui nea Ion au avut la un moment dat posibilitatea lansarii unei afaceri proprii , au dispus de o suma de bani, numai ca gandirea lor a fost “decat sa-mi bat capul sa alerg si sa muncesc pentru mine mai bine “muncesc” la altul si-i injur pe toti”.

Linie se scrie , linie se citeste

Nu mai stiu ce profesor (deh, sunt un ignorant ) mi-a lasat intiparita in memorie o expresie, “linie se scrie , linie se citeste” .
Vineri noapte ,pe la ora 11.30, ma intalnesc cu un prieten la Metro Baneasa hotarati sa facem cumparaturile de rigoare pentru un week-end cu soare. Ne facem noi aprovizionarea si hai sa mergem. Numai ca prietenul propune o plimbare in oras ceea ce si facem. Punem cumparaturile in masina mea si plecam la plimbare cu masina lui.
Dupa cateva ore ne intoarcem in parcare la Metro sa recuperez masina . Pana sa ma intalnesc cu masina ma intalnesc cu portile incuiate. Il deranjez pe portar si ii explic problema :
- uite aia din parcare e masina mea, drept dovada am talonul , deschide-mi poarta s-o pot recupera, te rog
- aaa.. pai nu stiu daca pot face asta.. ca magazinul e inchis..
- pai nu am treaba cu magazinul eu vreau doar sa-mi iau masina si sa plec , mai am si cumparaturile in ea
- sa-l intreb pe seful de tura , spune dumnealui
Gata, ma gandesc eu, hai ca se rezolva , “creierul” pazei va intelege situatia. Vezi sa nu : - regulamentul interzice accesul cat e magazinul inchis , veti putea intra dupa 4.30 cand vin angajatii magazinului , ma anunta portarul.
Dupa cateva minute de insistenta mi-am dat seama ca eforturile sunt inutile , daca scrie la regulament .. scrie si gata. Daca n-am fost atent la program , ca un client ametit ce sunt ,asta merit .
La ora 4.40 m-am dus sa-mi iau masina , portile deschise , nenea portarul la post . A durat mai putin de 1 minut sa intru si sa ies cu masina.
Acum, in conditiile in care magazinul se deschide la 5.00am care dracu o fi diferenta ca-mi acorzi minutul ala sa-mi iau masina la 3.00 am sau la 4.40 am , eu unul n-am prins-o dar daca la regulament asa scrie..

Despre cuvinte

Imi plac cuvintele si modul in care le poti organiza pentru a exprima o stare , un sentiment ,o doleanta s.a.m.d. . Nu sunt de acord cu cei care le folosesc pentru a exprima lucruri false . Daca tu nu crezi intr-o idee nu poti gasi o modalitate mai diplomata de a-ti exprima opinia in loc sa minti un partizan al acesteia? Am ajuns la concluzia ca la minciuna ajung cei ce gandesc alb-negru pentru ca ei nu se pot imprieteni cu vorbele si atunci le dau intelesuri in care ei nu cred pentru a nu supara interlocutorul. Asa ca atat timp cat poti observa nuantele si ai incredere in capacitatea ta de convingere poti trece prin viata fara minciuna. E greu sa faci asta dar nimeni n-a zis ca viata e usoara.

Dilema

Am o amica , mai degraba prietena de petreceri . Tin la ea si cand am putut s-o ajut cu ceva am ajutat-o. Ea a avut probleme cu drogurile , probleme atat de mari incat au aflat de ele si cititorii de ziare si s-au soldat si cu cateva luni de inchisoare. Inainte ca eu sa stiu ca ea are problemele respective am mai imprumutat-o cu bani , nu sume mari dar suficiente pentru a-si satisface viciul. Ea are o familie ok care a ajutat-o sa depaseasca situatia respectiva dar cu care eu n-am legatura.
Acum ea ma suna si ma roaga s-o imprumut iar cu o suma de bani , in prima faza m-am declarat de acord s-o ajut insa dupa ce am analizat situatia m-am razgandit. M-a rugat s-o ajut cu o suma de bani pentru a-si plati un contract de munca , nu intru in mai multe detalii. Acum daca despre asta era vorba intradevar m-am gandit ca ar fi ajutat-o parintii sau fratele nefiind o suma prea mare (450 ron).Ideea e ca nu am incredere ca mi-a spus destinatia adevarata pentru suma respectiva.
Acum stau si ma gandesc daca am facut bine ca nu i-am dat banii sau daca sunt un amic ce i-a inchis usa in nas cand i-a fost greu.

Un gand in joaca

Am un zambet tamp si merg amestecandu-mi gandurile cu sentimentele, imi place cocktail-ul asta. Ma gandesc la tine si te iubesc , tie putin iti pasa, mergi pe drumul tau , un drum fascinant pentru mine , nu am mai vazut pe nimeni care sa mearga pe un singur drum in atatea directii in acelasi timp. N-o sa ti le mai spun , le stii prea bine.
Intotdeauna am crezut despre mine ca stiu ce vreau , ca fericirea include tot in ea , ei bine uite ca nu e chiar asa . Cred ca fericirea poate fi a mintii sau a sufletului sau a corpului .Cel mai usor de obtinut mi se pare fericirea corpului , mi se pare prea evindent de ce, asa ca nu mai dezvolt subiectul. Nici fericirea mintii nu pare imposibila , gandurile pozitive pot aparea chiar si intr-un mediu urat mirositor cu putina staruinta. Dar ce te faci cu sufletul , pe el cum il impaci? Pe el nu-l poti amagi , simte imediat cand ceva nu e in regula si pune presiune asupra ta , te chinuie de parca nu ar fi parte din tine. Astept nerabdator sa ma ajute industria farmaceutica in privinta sufletului.

Iarna sentimentelor

Fusese o iarna blanda , slabiciunea frigului daduse prilejul ploilor sa aduca noroiul in lumea interioara. Sentimentele isi sporisera puterea pe fondul relaxarii logicii si orgoliului intarite de dorinta care ajunsese sa-i orbeasca pe cei doi adversari adormiti.
Se prevestea o lupta crancena .Cand logica lansase primele atacuri de gherila impotriva armatei sentimentelor aceasta ramasese de neclintit. Orgoliul spiona din cand in cand aceea armata net superioara si incerca sa intareasca logica.
Tuturor li se paruse putin cam fortata alianta dintre orgoliu si logica ce pana nu demult avusesera cateva dispute aprinse. De aceea multi pariau pe victoria sentimentelor si a dorintei in confruntarea finala.
Cum era de asteptat in ultima saptamana de iarna cele doua armate s-au ciocnit. A fost o batalie pe cat de crancena pe atat de scurta , cele cateva atacuri ale logicii nici macar nu au putut clinti puterea sentimentelor , toate argumentele s-au lovit de un zid fierbinte si impenetrabil care nu voia sa priceapa nimic , de altfel nici n-ar fi putut nu se ridica la inaltimea logicii cand venea vorba de pricepere.Oricat de tare a atacat si orgoliul sentimentele au ramas pe pozitie , neclintite ,putea tipa orgoliul cat voia sentimentele nu erau catusi de putin interesate de imaginea expusa lumii exterioare. In final ranite si deznadajduite logica si orgoliul s-au retras din fata
sentimentelor la auzul sfatului venit din partea inteligentei care statuse pe margine si se minunase de puterea sentimentelor , alta data niste outside-eri ai acestei lumi, "timpul le va rezolva pe toate numai el ne va putea spune adevaratul castigator , numai el va putea arata daca puterea afisata de sentimente acum are o baza reala sau e doar magie" .